Author: adminmc

Pasul 8 în Ghidul pentru elevi

Ca orice metodă de învățare bazată pe proiect, metoda Proiect Cetățeanul contribuie la dezvoltarea unui ansamblu complex de competențe. Etapa de reflectare asupra experienței de învățare are în vedere conștientizarea competențelor dobândite. Dacă elevii sunt obișnuiți cu asemenea procese de reflecție, pasul se poate realiza pe parcursul unei ore, dar dacă un astfel de proces este nou pentru elevi va fi necesară alocarea a două ore.

Procesul de reflecție este structurat în 3 etape:

1. Analiza comparativă a proiectului realizat, în raport cu un proiect realizat de altă clasă
2. Recapitularea procesului și reflecții asupra procesului și a rezultatelor obținute
3. Ilustrarea cu exemple a competențelor dezvoltate

1. Comparația cu alt proiect. Fiecare dintre cele 6 grupuri va alege din exemplele de pe platformă un proiect realizat de o altă clasă și îl va compara cu proiectul propriu

Scopul acestui demers este de a pregăti procesul de reflecție, având în vedere faptul că este mai ușor să analizezi critic activitatea și produsele altora, decât pe cele proprii.

Comparația va avea în vedere atât asemănările, cât și diferențele. Explicați elevilor că scopul nu este de a dovedi ca proiectul lor este mai bun decât cel ales pentru comparație, sau invers, ci de a învăța astfel din ambele proiecte. În acest fel, elevii învață și despre ce au făcut colegi din alte clase. Puteți încuraja elevii ca, individual sau în grup, să continue să exploreze proiectele de pe platformă pentru a înțelege ce tipuri de probleme sunt abordate, ce soluții pot fi propuse și cum poate fi mobilizat sprijin în favoarea acestora. A doua sarcină pentru fiecare grup va fi să identifice la proiectul ales de pe platformă elemente pe care cred că le-au învățat elevii care au realizat proiectul respectiv. Prin aceasta, elevii își utilizează empatia, dar pregătesc și etapa în care identifică ce au învățat ei.

2. Recapitulare și reflecție. Pe grupuri, elevii răspund la întrebările din Ghidul pentru elevi.

Acest demers le permite elevilor să își amintească ceea ce au făcut pe parcursul săptămânilor de lucru la proiect, atât în cadrul orelor, cât și în interacțiunile din afara orelor. Ei vor avea astfel proaspete în memorie situații concrete ce vor fi utile în etapa următoare a reflecției, vor conștientiza ce au simțit în diferite situații și vor avea o imagine de ansamblu a întregului proces, a evoluției sale și a rezultatelor obținute.

3. Identificarea și ilustrarea competențelor. Pentru acest proces a fost luat ca reper Cadrul de Referință privind Competențele pentru o Cultură Democratică elaborat de Consiliul Europei.

Din modelul de competențe aflat în centrul cadrului de referință, prezentat în secțiunea de introducere a acestui ghid, au fost reținute ca fiind direct pertinente pentru procesul de învățare presupus de metoda Proiect Cetățeanul 18 dintre cele 20 de componente. Pentru fiecare componentă a modelului au fost definiți, pe baza experienței Consiliului Europei, descriptori de competență care reprezintă descrieri de comportamente observabile ce indică un anumit grad de performață în legătură cu aspectul respectiv. Pentru unele componente a fost reținut doar un singur descriptor, în timp ce pentru altele, a fost necesară indentificarea mai multor descriptori pentru a putea captura diferitele aspecte ale conceptului respectiv.

Dacă descriptorii Consiliului Europei sunt formulați la persoana a treia, fiind destinați preponderent observării de către cadrul didactic, în cazul nostru, în vederea stimulării la elevi a capacității de autoevaluare și reflecție, descriptorii au fost formulați la persoana întâia.

Descriptorii identificați și componentele corespunzătoare ale modelului de competență:

Valorizarea demnității umane și a drepturilor omului

1. Mi-am dat seama că este important să recunoaștem că toți oamenii au aceeaşi valoare, aceeaşi demnitate, au dreptul la acelaşi respect şi la acelaşi set de drepturi ale omului şi trebuie tratați în acord cu aceste principii.

Valorizarea democrației, justiției, echității, egalității și a statului de drept

2. Am dobândit convingerea că societatea trebuie să funcţioneze şi să fie guvernată prin procese democratice care respectă principiile justiţiei, echităţii, egalităţii şi statului de drept.

Respect

3. Am arătat respect chiar și față de persoane cu care nu am fost de acord.

Spirit civic

4. Am simțit că aparțin comunității locale și că este important să fac ceva de care să beneficieze întreaga comunitate.

Responsabilitate

5. Mi-am îndeplinit sarcinile cu conştiinciozitate.
6. Mi-am asumat responsabilitatea pentru ceea ce nu am făcut bine și m-am străduit să remediez situația.

Auto-eficacitate

7. Am dovedit încredere în capacitatea mea de a găsi soluții pentru a-mi îndeplini sarcinile.
8. Am conștientizat că pot face lucruri pe care nu le-am făcut până acum și pot obține rezultatele dorite.
9. Am dobândit convingerea că prin acțiunile mele pot schimba ceva în jurul meu.

Toleranță pentru ambiguitate

10. Nu m-am blocat în situații în care nu am fost sigur cum să procedez ci am încercat diferite variante.
11. Am reușit să îndeplinesc o sarcină chiar dacă am considerat că ea nu a fost clar explicată. 

Abilitate de învățare autonomă

12. În situații când mi-am dat seama că nu știu anumite lucruri, am găsit surse de informație valide pentru a le afla.
13. Mi-am organizat în mod autonom, fără să mi se spună ce să fac, un proces prin care să învăț ceva nou.

Gândire critică

14. Am dovedit capacitatea de a analiza, evalua şi emite judecăţi cu privire la texte, argumente, interpretări, probleme, evenimente, experienţe, într-un mod sistematic şi logic.

Abilități de observare și ascultare

15. Am arătat atenție celor spuse de alte persoane, străduindu-mă să înțeleg ce spun.
16. Am observat comportamentele altor persoane, gesturile, expresia feței, pentru înțelege ce vor să comunice.

Empatie

17. Am înțeles ce simt alte persoane în anumite situații.
18. Am înțeles ce gândesc alte persoane încercând să privesc lucrurile din punctul lor de vedere.
19. Am arătat simpatie pentru persoanele afectate de o problemă sau aflate în dificultate.

Adaptabilitate și flexibilitate

20. Mi-am adaptat reacțiile și comportamentele în funcție de cerințele unei situații noi.
21. Când am constat că planul inițial nu funcționează, am căutat alte variante pentru a-mi atinge obiectivele.

Abilități de comunicare și plurilingve

22. Am utilizat un limbaj adecvat situației de comunicare și persoanelor cărora m-am adresat.
23. Am acordat atenție gesturilor mele și poziției corpului, pentru ca acestea să fie adecvate situațiilor în care m-am aflat.
24. Am utilizat cu succes cunoașterea altor limbi pentru a contribui la îndeplinirea sarcinilor.

Cunoștințe și înțelegere critică privind limba și comunicarea

25. Am înțeles importanța normelor de comunicare verbală și nonverbală în societate și faptul că oamenii comunică în moduri diferite.

Abilități de cooperare

26. Am colaborat cu succes cu alți colegi în cadrul activităților de grup.
27. Am ajutat grupul la depășirea unor situații dificile sau la clarificarea unor idei.
28. Am contribuit la luarea unor decizii în mod democratic, ținând cont și de părerea celorlalți.

Abilități de gestionare a conflictelor

29. Când am avut neînțelegeri sau divergențe cu colegii, m-am străduit să propun o soluție convenabilă pentru toți.
30. Am ajutat colegi cu păreri diferite să găsească de comun acord o soluție care să țină cont de nevoile ambelor părți.

Cunoștințe și înțelegere critică privind propria persoană

31. Am conștientizat aspecte legate de propria persoană.

Cunoștințe și înțelegere critică privind lumea

32. Am dobândit cunoștințe despre instituțiile publice, politicile publice, atribuțiile și limitele instituțiilor, drepturile omului, rolul și responsabilitatea cetățenilor într-o societate democratică, legislație, procedurile de luare a deciziilor și modalitățile în care pot fi găsiți susținători pentru o idee.
33. Am dobândit cunoștințe despre problema studiată.

Utilizând lista acestor afirmații din finalul Ghidului pentru elevi, aceștia vor indica o situație precisă în care prin comportamentul lor au demonstrat corespondența cu afirmația respectivă.

Nu este important să insistați cu elevii asupra înțelegerii de către aceștia a conceptelor aflate în componența modelului de competențe. De exemplu, nu este important la această vârstă ca elevii să cunoască noțiunea de auto-eficacitate, dar este important să conștientizeze că din implicarea în proiect și-au dat seama că, dacă procedează într-un anumit mod, pot influența pe cei din jur, pot genera schimbări și pot contribui la îmbunătățirea situației din comunitatea lor.

DESCĂRCAȚI FORMULARUL DE REFLECȚIE ÎN FORMAT EDITABIL

Platforma:

Reamintiți elevilor sarcinile referitoare introducerea de informații pe platforma www.cetateanul.intercultural.ro, conform instrucțiunilor din Ghidul pentru elevi. La acest pas, elevii vor prezenta pe platformă principalele concluzii ale reflectării asupra experienței de învățare.

Pasul 7 în Ghidul pentru elevi

După ce elevii au finalizat portofoliul, urmează realizarea unei prezentări publice. La aceste eveniment vor fi invitați reprezentanți ai autorităților publice, adulți din comunitate, alți elevi și profesori din școală. Acest pas se realizează pe parcursul a două lecții. În prima lecție se planifică organizarea prezentării publice și se realizează o repetiție a acesteia, iar în cea de-a doua lecție se realizează prezentarea publică propriu-zisă.

1. Organizarea prezentării. Asigurați-vă că fiecare elev/elevă are un rol în organizarea prezentării. Principalele responsabilități pe care elevii le pot avea sunt descrise în Ghidul pentru elevi. Împărțiți aceste responabilități în mod democratic și asigurați-vă că toată lumea știe exact ce are de făcut până la prezentare și în timpul acesteia. Este important ca fiecare elev/elevă să se simtă confortabil cu rolul pe care îl are și să înțeleagă responsabilitatea pe care o are pentru succesul întregului proiect.

• Finalizarea conținutului prezentării. Elevii vor desemna persoanele care vor realiza prezentarea orală, pe baza textului realizat în pasul anterior de unul dintre grupuri. Cei care prezintă nu trebuie neapărat să fie cei care au scris textul. În plus, textul produs inițial poate fi adaptat de cei care îl prezintă pentru a se simți confortabil cu ceea ce au de spus. Ajutați persoanele desemnate să pregătească prezentarea și să capete încredere în abilitățile lor de a vorbi în public. Ghidul pentru elevi conține câteva sfaturi. Împărtășiți din experiențele dumneavoastră de a vorbi în public pentru a-i ajuta să depășească tracul. Textul discursului va fi încărcat de elevi pe platformă. Este important ca acest text să fie redactat înaintea prezentării pentru a-i ajuta pe elevi să formuleze cele mai potrivite fraze, să își aleagă cu grijă cuvintele, să asigure coerență prezentării și să nu se bazeze pe ce vor putea spune pe moment în ziua evenimentului. Discursul scris nu trebuie însă citit la prezentare. Elevii îl vor memora. Realizați o repetiție generală în fața clasei pentru a vă asigura că toată lumea este pregătită, că fiecare elev/elevă știe când îi vine rândul să prezinte și că știe ce are de spus. Explicați elevilor că este important ca prezentarea să fie coerentă, clară și interesantă.

• Desfășurarea prezentării. În acest moment rolul dumneavoastră este minim. Elevii sunt cei care se ocupă de buna desfășurare a evenimentului atât „în fața scenei”, cât și „în spatele scenei”. De aceea, una sau mai multe repetiții sunt importante. Transmite-ți-le un mesaj de încurajare înainte de începerea evenimentului și un mesaj de felicitare după încheierea lui (în public sau în privat).

Platforma

Pasul 6 în Ghidul pentru elevi

În acest moment clasa dumneavoastră ar trebui să aibă suficiente informații pentru a finaliza portofoliul. Această sarcină se va realiza pe parcursul a două lecții. În prima lecție se va stabili modul de lucru, elevii vor primi ca temă să finalizeze portofoliul conform planului realizat în clasă și să realizeze textul prezentării, iar în cea de-a doua lecție fiecare grup va prezenta partea de portofoliu de care este responsabil, respectiv textul prezentării, se va realiza o auto-evaluare a portofoliului și apoi ajustările finale.

Specificații pentru portofoliu

Portofoliul conține munca selectată a elevilor unei clase întregi, care au colaborat pentru a găsi o soluție de politică publică la una dintre problemele comunității. Portofoliul cuprinde o secțiune de documentare și una de prezentare. Niciuna dintre aceste secțiuni nu trebuie să fie rezultatul acumulării tuturor informațiilor pe care le găsesc elevii despre subiectul ales. Clasa va trebui să decidă care dintre materialele adunate sunt cele mai importante. Portofoliul cuprinde 4 părți, descrise în Ghidul pentru elevi. De asemenea, cuprinde două secțiuni:

1. Secțiunea de documentare. Elevii trebuie să selecteze dintre materialele strânse, pe acelea care documentează sau evidențiază cel mai bine munca lor de cercetare. Aceste materiale pot fi puse într-un biblioraft, utilizând separatoare de diferite culori, pentru a diferenția cele 4 părți dar documentarea se poate realiza și în format electronic. Este indicat să existe un cuprins pentru fiecare parte și un cuprins general. Ulterior se mai pot adăuga fotografii de la prezentarea publică și materiale de la Pasul 8 – Reflecții asupra experienței de învățare.
2. Secțiunea de prezentare. Prezentarea se poate realiza fie pe suport fizic (un set de panouri), fie în format electronic (un set de diapozitive). Materialele expuse pot include: declarații scrise, liste cu surse de informare, hărți, grafice, fotografii, artă originală etc.
   • Pentru prezentarea cu panouri se vor folosi 4 panouri mari (de aprox. 80 cm lățime și 100 cm înălțime), câte unul pentru fiecare parte.
   • Pentru prezentarea în format electronic se vor folosi diapozitive, maxim 3 pentru fiecare parte, plus unul pentru titlu, deci între 5 și 13 în total.

Modalitatea de lucru pentru realizarea portofoliului

1. Lucrul pe grupuri. Cele 6 grupuri vor lucra astfel: un grup va fi responsabil de secțiunea de documentare a întregului portofoliu, câte un grup va fi responsabil pentru fiecare din cele 4 părți ale secțiunii de prezentare a portofoliului, iar un grup va fi responsabil de pregătirea textului prezentării.
2. Participarea tuturor elevilor. Este important ca toți elevii să participe la acest proces. În fiecare grup există o serie de sarcini care pot fi împărțite între elevi, în funcție de abilitățile și interesele lor. Le puteți oferi elevilor libertatea de a-și împărți sarcinile în cadrul grupului, rugându-i să facă acest lucru în mod democratic și participativ, astfel încât fiecare persoană să poată exprima ce dorește sau ce nu dorește să facă și să existe un echilibru între sarcini. În cazul în care considerați că elevii nu sunt pregătiți pentru a auto-gestiona lucrul în grup puteți defini și împărți dumneavoastră sarcinile principale ale grupului. Principalele categorii de sarcini sunt: revizuirea materialelor existente; producerea de noi materiale, dacă este cazul, de exemplu materiale necesare pentru ilustrarea unui mesaj sau pentru facilitarea prezentării unei idei; organizarea materialelor pentru secțiunea de documentare a portofoliului; organizarea materialelor și design-ul secțiunii de prezentare; auto-evaluarea părții respective din portofoliu; identificarea ideilor principale ale prezentării; scrierea primei variante a textului prezentării; revizuirea primei variante și scrierea celei de-a doua variante a textului prezentării etc.
3. Asigurarea coordonării între grupuri. Grupurile vor lucra independent, însă este important să comunice între ele pentru a face schimb de idei şi de informaţii. Oferiți elevilor ocazia să prezinte în fața clasei progresul făcut și să primească sugestii din partea celorlalți elevi, precum și să discute despre ansamblul portofoliului. Asigurați-vă că fiecare grup desemnează 1-2 persoane pentru a face parte din echipa de coordonare și a discuta cu elevii din celelalte grupuri, pentru a se informa reciproc cu privire la diferitele părți ale portofoliului astfel încât acesta să fie coerent și complet.
4. Revederea sarcinilor și specificațiilor  pentru  portofoliu.  Asigurați-vă  că  toți  elevii au înțeles ce se așteaptă din partea lor. Ghidați fiecare grup pas cu pas, citind și discutând despre sarcinile lor, atât cu privire la secțiunea de documentare cât și cea de prezentare, așa cum este indicat în Ghidul pentru elevi.
5. Procesarea informațiilor și producerea de materiale de prezentare. Fiecare grup va trebui să decidă ce informații este util să fie reținute pentru a oferi o imagine clară și detaliată a aspectelor relevante pentru partea respectivă. Dacă este necesar, datele vor fi organizate în diagrame, grafice, sinteze care să se regăsească în partea de prezentare a portofoliului.
6. Autoevaluarea calității portofoliului. Ghidați elevii să realizeze o autoevaluare a calității portofoliului, răspunzând la întrebările din Lista de control a calității portofoliului.

Platforma

Pasul 5 în Ghidul pentru elevi

După elaborarea propunerii de politică publică urmează realizarea unui plan de acţiune cu privire la modul în care pot fi influențate autoritățile să adopte această politică publică. În prima parte a lecției se discută despre modalitățile de mobilizare a susținerii comunității iar în a doua parte se redactează scrisoarea pentru autoritatea publică responsabilă.

Portofoliul și platforma

Pasul 4 în ghidul pentru elevi

După ce elevii au obținut suficiente informații despre problema selectată, clasa va formula o propunere de politică publică. Realizați acest pas pe parcursul a două ore. În prima oră, elevii examinează alternativele pentru soluționarea problemei, iar în cea de-a doua aleg soluția clasei și verifică dacă este constituțională și respectă drepturile omului.

Portofoliul și platforma

Reamintiți elevilor sarcinile referitoare la pregătirea portofolului și la introducerea de informații pe platforma www.cetateanul.intercultural.ro, conform instrucțiunilor din Ghidul pentru elevi. La acest pas vor fi introduse cele trei soluții posibile analizate și descrierea soluției propuse de clasă.

Pasul 3 în ghidul pentru elevi

După ce au selectat problema care îi interesează, elevii vor lucra în echipe de cercetare pentru a afla cât mai multe informații despre problemă și despre posibile soluții ce țin de politici publice.

1. Explicați elevilor că scopul acestui pas este de a aduna informații relevante despre problema respectivă și despre politicile publice existente sau posibile pentru soluționarea problemei. Ghidați elevii în realizarea unei liste cu principalele surse de informații privind problema studiată și identificarea modalităților prin care pot avea acces la acestea.
2. Ajutați elevii să înțeleagă distincția între instituțiile publice, care au obligația stabilită prin lege să ofere informațiile solicitate, și alte organizații și grupuri de persoane care nu au această obligație, dar cel mai probabil o vor face dacă li se oferă detalii despre scopul și contextul solicitării lor. Ghidul pentru elevi conține detalii referitoare la aceste aspecte.
3. Ajutați elevii să înțeleagă importanța validității surselor și să evite site-uri tabloid, senzaționalismul media, teorii ale conspirației etc. Realizați împreună un exercițiu de analiză a surselor de informare.

Exercițiu pentru analiza validității surselor de informare

Alegeți 6 texte găsite online care să se încadreze în următoarele categorii:

• articol dintr-un tabloid;
• articol de pe un site media sau jurnal independent bine documentat;
• două articole de pe site-uri media sau jurnale afiliate politic sau care susțin anumite grupări politice (unul aflat corespunzător unei formațiuni politice aflate la putere, iar celălalt unei formațiuni politice aflate în opoziție);
• o postare de pe un blog sau rețea socială care lansează idei sau ipoteze netestate și fără referințe.

Distribuiți câte un articol fiecăruia dintre cele șase grupuri. Aveți grijă ca sursa articolului să fie clar menționată în fiecare caz. Elevii vor avea sarcina să citească textul primit și să îl analizeze pornind de la următoarele întrebări:

1. Care este principalul mesaj al textului?
2. Care este sursa textului?
3. În ce măsură considerați că această sursă este credibilă? Analizați validitatea ei astfel:
   1. A fost publicată pe un site credibil?
   2. Oferă detalii despre modalitatea de documentare – cum au fost obținute informațiile? Sunt aceste informații obținute din mai multe surse?
   3. Dacă include citate, provin acestea de la persoane cu păreri diferite sau doar o singură perspectivă este prezentată?
   4. Sunt informațiile prezentare într-un mod neutru, fără titluri senzaționale, fără centrare pe „țapi ispășitori” care sunt de vină pentru toate probleme, fără a lansa teorii ale conspirației și fără a încerca să manipuleze cititorii?
   5. Puteți identifica dacă această sursă de informare este afiliată politic?

Susțineți elevii să reflecteze asupra următoarelor aspecte:

• Unele articole pot simula o prezentare echilibrată și bazată pe fapte, citând declarații ale unor specialiști, menționând cifre, etc., și de fapt să prezinte date false sau să susțină un punct de vedere incorect;
  • Faptul că o informație este vehiculată pe scară largă și apreciată de mulți utilizatori ai unor rețele sociale nu înseamnă că este adevărată;
  • Opiniile formulate de jurnaliști de la organisme media afiliate politic nu sunt în mod necesar incorecte sau tendențioase.

După realizarea acestui exercițiu elevii vor fi mai pregătiți să abordeze cu precauție diferite surse de informare și puteți trece la activitatea de colectare a informațiilor despre problema selectată.

4. Identificarea surselor de informare. Antrenați elevii într-o discuție despre sursele de informare descrise în Ghidul pentru elevi. Adăugați alte surse care ar putea fi găsite în comunitatea dumneavoastră. Când discutați despre fiecare potențială sursă, întrebați elevii ce știu despre respectiva sursă de informare. De asemenea, puteți întreba elevii dacă cunosc persoane afiliate surselor de informare care să le poată oferi informații. De exemplu, dacă  cunosc un expert, o persoană care lucrează într-o organizație neguvernamentală, o persoană care lucrează în mass-media etc. Dacă cineva cunoaște astfel de persoane, înregistrați informația pentru a putea fi utilizată de către echipele de cercetare.

5. Recapitularea îndrumărilor pentru obținerea și documentarea informațiilor. Asigurați-vă că elevii au reținut împărțirea pe categorii de surse în funcție de obligativitatea transmiterii informației. Discutați termenele în care informația poate fi obținută conform Legii accesului la informaţiile de interes public, prezentate pe scurt în Ghidul pentru elevi și explicați elevilor că pentru a beneficia de prevederile legii trebuie menționat specific faptul că solicitarea se face în baza acestei legi. Planificați momentul solicitării de informații astfel încât să existe suficient timp pentru a primi răspunsul înainte de prezentarea publică. Atrageți atenția elevilor asupra faptului că anumite categorii de informații nu vor putea fi furnizate, de exemplu cele care se referă la date personale.

Solicitările de informații în baza legii liberului acces la informațiile de interes public pot fi adresate atât printr-un mesaj prin e-mail, cât și prin formularele site-urilor instituțiilor publice. Oferiți elevilor șansa să aleagă ce variantă vor să folosească. Încurajați elevii să citească prevederile Legii accesului la informațiile de interes public și ale Legii transparenței decizionale pentru a vedea ce informații sunt obligate instituțiile să facă publice din oficiu și cum pot fi obținute informații utile pentru proiect.

6. Culegerea informației. Ajutați elevii să aleagă sursele de informare pe care le vor explora. Cele 6 grupuri vor avea rol de echipe de cercetare care vor afla informațiile necesare de la sursele identificate. Elevii vor nota informațiile obținute în fișa de înregistrare a informațiilor. Revedeți fișa împreună cu toți elevii pentru a vă asigura că aceștia au înțeles întrebările și știu cum să înregistreze răspunsurile.

În Ghidul pentru elevi sunt descrise diferite modalități de a obține informații, atât de la instituțiile publice, cât și din alte surse precum: studii, cercetări, publicații; organizații și grupuri de interes; specialiști în domeniul juridic; mass-media; birouri parlamentare; cetățenii din localitate. Este important să existe un echilibru între informațiile obținute prin căutare pe internet și cele obținute prin contacte cu persoane, instituții sau organizații. Elevii pot găsi pe internet o varietate de informații din multiple surse, însă este util ca ei să confrunte și să completeze informațiile obținute cu percepția unor persoane din comunitate, din instituții, specialiști, etc.

7. Asigurați-vă că doar o singură persoană va contacta o anumită instituție și va cere informații sau va stabili o întâlnire pentru realizarea unui interviu telefonic, astfel încât această sarcină să nu se transforme într-un mare deranj al celor ce lucrează acolo. Exersați în clasă modul de contactare telefonică sau de formulare a unui mesaj scris pentru a solicita informații.

Culegerea informațiilor se va face de către elevi în intervalul dintre ore. Se poate aloca acestui scop și o parte din timpul orelor dar orele vor fi dedicate în principal pregătirii și planificării procesului de culegere a datelor, respectiv analizei informațiilor obținute pentru a vedea în ce măsură este necesară și consultarea altor surse sau verificarea unor date.

Dacă timpul permite, elevii pot începe în clasă căutarea de informații online, sau pot avea ca invitat un specialist, un jurnalist, un jurist, sau un reprezentant al unei asociații active în domeniul respectiv.

Ca și în cazul altor activități de învățare desfășurate în afara programului școlar, responsabilitatea pentru asigurarea securității elevilor în procesul de obținere de informații nu îi revine școlii, ci părinților sau tutorilor. Astfel, dacă este necesară o deplasare la o instituție sau la o organizație specializată, grupul de elevi trebuie să se organizeze, să obțină acordul părinților și, dacă este cazul, să fie însoțit de un părinte sau alt adult. Obținerea de informații se poate însă realiza și exclusiv prin internet sau telefon.

Dacă o vizită la o organizație sau instituție ar putea reprezenta o experiență de învățare deosebit de valoroasă pentru toți elevii și dacă este posibil ca întreaga clasă să participe, este posibilă realizarea acestei vizite ca o activitate extrașcolară a școlii, caz în care răspunderea pentru siguranța elevilor revine școlii, iar participarea cadrului didactic este obligatorie, la fel ca și asigurarea numărului de adulți însoțitori prevăzut de legislație.

Dacă este necesar, puteți solicita în această fază sprijinul și colaborarea unor colegi care predau alte discipline. De exemplu, poate fi utilă colaborarea cu o colegă ce predă informatică, având în vedere că anumite aspecte din programa școlară de informatică pot fi parcurse în legătură cu aplicarea metodei Proiect: Cetățeanul, sau cu un coleg ce predă limba engleză, pentru traducerea unor documente privind politici publice pe teme similare adoptate în alte țări. Colegii pot aloca utilizarea unui interval de timp din orele lor pentru a susține elevii în realizarea proiectului, dezvoltând totodată competențele specifice propriei discipline.

Portofoliul și platforma

Reamintiți elevilor sarcinile referitoare la pregătirea portofolului și la introducerea de informații pe platforma www.cetateanul.intercultural.ro, conform instrucțiunilor din Ghidul pentru elevi. La acest pas este cerută introducerea principalelor surse de informare folosite și instituția sau instituțiile identificate ca fiind responsabile cu soluționarea problemei.

Pasul 2 în Ghidul pentru elevi

Este important ca problema selectată să fie una căreia să i se poată propune o soluție rezonabilă, ce ține de sfera politicilor publice și care să poată fi pusă în practică. Elevii trebuie sa examineze toate informațiile obținute despre problemele din cadrul comunității, înainte de a selecta pentru studiu o problemă anume. Vă sugerăm să folosiți următoarele proceduri:

1. Stabilirea procedurii de selectare a problemei clasei. Înainte de a discuta problemele identificate, elevii se vor pune de acord asupra procedurii pe care o vor utiliza pentru selecție. Prezentați elevilor procedurile de selecție descrise în Ghidul pentru elevi și discutați avantajele și dezavantajele fiecărei proceduri. Apoi, îndrumați elevii să aleagă procedura de selectare a problemei pe care o vor folosi la finalul acestui pas.
2. Pregătirea analizei:
   1. Afișați lista cu toate problemele pentru care a fost completat Formularul de identificare a problemelor. Oferiți elevilor posibilitatea de a adăuga și alte probleme pe listă, dacă le consideră relevante, chiar dacă nu au completat formularul pentru ele.
   2. Ajutați elevii să identifice problemele asemănătoare și să le grupeze în categorii.
   3. Împărțiți clasa în cele 6 grupuri formate anterior și asigurați-vă că au toți acces la Formularele de identificare a problemelor. În funcție de numărul de formulare completate puteți opta, fie pentru a da fiecărui grup sarcina să analizeze toate formularele completate, fie pentru a împărți formularele între grupuri, astfel încât fiecare grup să aibă o parte dintre formulare de studiat.
3. Lucrul pe grupuri. Fiecare grup are sarcina să analizeze problemele conform instrucțiunilor din Ghidul pentru elevi și să propună o problemă pentru a fi studiată de întreaga clasă, descriind-o pe scurt. Problemele din lista inițială care se decide să fie eliminate se șterg din listă.
4. Examinarea informațiilor. Înainte de a lua o decizie despre problema care va fi studiată de întreaga clasă, antrenați elevii într-o discuție despre ceea ce au învățat deja despre politici publice și despre problemele comunității. Discutați aspecte precum:
5. Ce ați învățat despre problemele comunității?
6. Care dintre probleme necesită o rezolvare urgentă?
7. Pot fi aceste probleme rezolvate prin dezvoltarea unor politici publice?
8. Care sunt problemele pentru care există deja politici publice dar acestea nu funcționează?
9. Care dintre problemele comunității prezintă interes pentru voi și vă preocupă?
10. Realizarea unor cercetări adiționale, dacă acest lucru este necesar. Daca elevii nu știu îndeajuns de multe lucruri pentru a lua o decizie, sau dacă doresc să exploreze și alte probleme înainte de a decide, dați-le sarcini pentru a aduna informațiile necesare, utilizând formularul de identificare a problemelor.
11. Selectarea problemei. Dacă toți elevii se simt pregătiți pentru a lua o decizie, aplicați procedura de vot pe care elevii au ales-o la începutul lecției.

Portofoliul și platforma

Reamintiți elevilor sarcinile privind introducerea de informații pe platforma www.cetateanul.intercultural.ro, conform instrucțiunilor din Ghidul pentru elevi. La acest pas va fi prezentată problema selectată.

Pasul 1 în Ghidul pentru elevi

Clarificarea conceptului de politici publice

Această metodă se axează pe dezvoltarea unei politici publice pentru a soluționa o problemă specifică a comunității și recomandarea politicii respective instituțiilor publice în măsură să o adopte și să o pună în aplicare. Așadar, este extrem de important ca elevilor sa le fie clar termenul de politici publice înainte de a începe lucrul efectiv la proiect. Asigurați-vă că elevii stăpânesc acest concept folosind informațiile de mai jos, activitățile propuse în Ghidul pentru elevi, precum și alte resurse disponibile.

Termenul de politică publică[1] se referă la măsurile pe care le iau autoritățile publice pentru a rezolva problemele cetățenilor, la felul în care autoritățile publice de orice nivel își îndeplinesc responsabilitățile de protejare a drepturilor cetățenilor și de promovare a bunăstării tuturor oamenilor. Unele politici sunt formulate în legi de către Parlament. Altele sunt exprimate prin Hotărâri de Guvern (Ordonanțe) sau Hotărâri ale Consiliilor Locale.

Procesul de elaborare a politicilor publice: Este foarte important ca elevii să înțeleagă rolul central al administrației (la nivel local, județean, național, european) în formularea politicilor. De asemenea, este important ca elevii să înțeleagă că autorităților publice au, nu doar datoria de a elabora și implementa politici publice, ci și responsabilitatea de a consulta cetățenii și de a susține implicarea lor activă în procesul de luare a deciziilor. Deciziile democratice se realizează prin consultare și dialog între cetățeni și autorități publice. Procesul de elaborare a politicilor publice începe în momentul în care oamenii dintr-o comunitate percep existența unei probleme. Problemele identificate se aduc în conștiința publică de către mass-media, politicieni, grupuri de cetățeni sau instituțiile publice. Cetățenii pot formula apoi idei despre cum ar trebui să se rezolve cât mai bine problemele și încearcă să convingă autoritățile publice să le adopte și să le pună în practică.

Există trei acte normative principale ce definesc obligațiile instituțiilor publice de a asigura informarea și consultarea cetățenilor, respectiv analizarea și formularea unui răspuns la orice propunere pe care o transmit cetățenii, acte normative ce asigură aplicarea concretă a unor drepturi fundamentale prevăzute în Constituția României:

• Legea privind liberul acces la informațiile de interes public
• Legea transparenței decizionale
• Ordonanța Guvernului privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Toate aceste acte normative, ca și alte texte legislative ce pot fi necesare pe parcursul aplicării metodei sunt accesibile gratuit în formă actualizată pe portalul http://legislatie.just.ro.  Încurajați elevii să ia contact direct cu legislația și să conștientizeze că pot găsi oricând legile de care au nevoie pentru a-și cunoaște și revendica drepturile în interacțiunile cu orice instituție.

Cetățenii și procesul de realizare a unei politici publice: Este important ca elevii să înțeleagă rolul pe care îl pot avea cetățenii în îmbunătățirea situației din comunitățile lor și faptul că se pot implica la orice nivel al procesului, participând la întruniri publice, scriind sau susținând mesaje adresate autorităților și structurilor mass-media, monitorizând propunerile și contrapropunerile, contribuind la diferite consultări, sondaje sau cercetări și propunând diferite soluții în cadrul unor dezbateri publice, etc. Lista aceasta nu este completă, dar ilustrează numeroasele oportunități pe care le au cetățenii de a participa la procesul de luare a deciziilor.

O listă conținând probleme care apar în multe comunități a fost inclusă în Ghidul pentru elevi pentru a aduce în atenția elevilor tipul de probleme care trebuiesc abordate. Elevii sunt invitați să realizeze un exercițiu comparativ, pentru a putea diferenția între soluțiile pe care le pot aduce instituțiile publice prin politici publice și soluțiile pe care le poate aduce societatea civilă.

După ce elevii înțeleg conceptul de politică publică sarcina lor va fi să urmărească ştirile locale (site-uri de știri, ziare, radio, TV) pentru a identifica probleme care țin de politici publice. Problemele identificate vor servi ca punct de plecare pentru activitatea de la Pasul 1 – Identificarea problemelor comunității.

Informați elevii despre faptul ca ei nu trebuie să se limiteze la una dintre problemele menționate în Ghid. Acestea sunt doar exemple. Elevii pot alege orice altă problemă a comunității în care trăiesc, pe care o consideră importantă. Ceea ce contează este ca problema și posibilele soluții să țină de sfera politicilor publice.

1. Discutați obiectivele acestui pas împreună cu toți elevii, pentru ca ei să înțeleagă că activitățile pe care le realizează îi vor ajuta să:
   • înțeleagă conceptul de politică publică: ce înseamnă, care sunt instituțiile ce pot lua decizii și cum pot participa cetățenii la procesul de elaborare a politicilor publice;
   • conștientizeze ceea ce știu deja referitor la problemele din comunitatea lor;
   • discute aceste probleme cu părinții, vecinii sau alți membrii ai comunității pentru a afla ce știu și ce gândesc aceștia despre ele;
   • adune informații pentru a putea ulterior selecta o problemă pe care întreaga clasă să o studieze și pentru soluționarea căreia să facă o propunere de politică publică.
2. Explicați elevilor conceptul de polici publice folosind informațiile prezentate anterior în acest ghid, informațiile din Ghidul pentru elevi, precum și alte surse relevante.
3. Realizați exercițiul recomandat pe baza Legii privind transparența decizională în administrația publică, oferindu-le elevilor ocazia să lucreze în cele 6 grupuri formate și să practice rolurile atribuite. Puteți include în exercițiu și legislația privind accesul la informațiile de interes public și pe cea privind soluționarea petițiilor.
4. Discutați cu elevii despre ceea ce știu ei despre problemele din comunitate, pornind de la lista de probleme prezentate în Ghidul pentru elevi și ajutați-i să înțeleagă diferența dintre problemele soluționate prin politici publice și problemele soluționate de societatea civilă.
5. Asigurați-vă că, înainte de încheierea lecției, elevilor le este clar că acest proiect se focalizează nu pe soluțiile pe care le poate aduce societatea civilă, ci pe formularea de propuneri de politici publice ca soluții la problemele comunității.

Dați temă elevilor să identifice probleme care țin de politici publice, conform detaliilor din Ghidul pentru elevi. Fiecare din cele 6 grupuri formate anterior va avea sarcina să identifice cel puțin trei probleme pentru care să completeze Formularul de identificare a problemelor.

---

Pentru a evita confuziile, puteți face distincția între politică, activitatea partidelor politice ce urmăresc câștigarea prin alegeri a unui mandat pentru a guverna societatea, și politicile publice, definite ca mai sus. În limba engleză există două cuvinte diferite: politics = politică, respectiv policy = politici publice.